Zboara candva!

versuri dedicate mie

Johnny Cash - Hurt

Desi au fost scris in alt context, asta mi-am dat seama din videoclip, a fost ceva care mi-a placut atunci cand le-am auzit. Daca as putea as inversa ultimele doua posturi... cam asta ar fi ordinea. Pentru ca revelatia cu fericirea merita sa fie pe primul loc.

"I hurt myself today
to see if I still feel
I focus on the pain
the only thing that's real
the needle tears a hole
the old familiar sting
try to kill it all away
but I remember everything
what have I become?
my sweetest friend
everyone I know
goes away in the end
and you could have it all
my empire of dirt

I will let you down
I will make you hurt

I wear this crown of thorns
upon my liar's chair
full of broken thoughts
I cannot repair
beneath the stains of time
the feelings disappear
you are someone else
I am still right here

what have I become?
my sweetest friend
everyone I know
goes away in the end
and you could have it all
my empire of dirt

I will let you down
I will make you hurt

if I could start again
a million miles away
I would keep myself
I would find a way"

noul hit al gandurilor mele :D

Pe langa melodia asta mai au loc si gandurile exprimate ale profului de Creatie in Publicitate, Costin Popescu. Sa fac o interpretare: "Fratilor, FERICIREA nu vine. Trebuie sa v-o faceti. Daca nu vreti, atunci nu o asteptati." Cand ne-a spus ca s-a simtit fericit in tinerete, in timp ce 2 ore, spectacolul lumii ii arata ritualul de imperechere al unor gugustiuci...am zambit si mi-a spus ca nu sunt singura care ar trai asa ceva. Ei, bine, nu fug acum in cautarea fericirii mele in padurea X sau in parcul Y. Nu vreau sa sune a "vorba mare", no senor, dar stiu ca fericirea mea trebuie cautata, chiar daca nu va fi opera mea adresata direct mie ci reflectata din fericirile sau trairile altora.

Astazi m-a intrebat cineva: Cu cat pot sa iti cumpar fericirea? Asta pentru ca i-am spus ca am nevoie de bani pentru a-mi cauta fericirile. I-am raspuns un egoist si fricos "e priceless". Gresit spun acum, e nevoie de putin pentru a-mi incepe fericirile. As cauta voluntari care sa ma trezeasca din cand in cand. Tin postul asta ca reminder. :)

fire de fericire

10 decembrie - La multi ani pentru tatal meu.

I-a zis bunica lui: "Tine minte, dragul mamii, ca te-a nascut maica lunea, mult iti va placea lumea". Lui ii place lumea intr-adevar, ii plac oamenii...

M-a sunat el, cred ca nu am mai vorbit de o saptamana. Desi stiam, l-am intrebat: "Cati ani ai implinit, tati?". " O jumatate de secol". Tatal meu implineste astazi 50 de ani. Ii doresc tot binele din lume si sa nu renunte la lucrurile care il fac fericit. Aseara a vorbit cu mama la telefon, de la 11 pana dupa 12, ca doi indragostiti de la inceputul relatiei, cand ea vrea sa fie prima care ii spune la multi ani.

Ce merita spus aici. Iubesc expresia de pe chipul tatalui meu atunci cand imi povesteste despre lumea la tara, despre vecinii de peste drum, despre sparagania de dupa taiatul porcului si despre cum cu un semn si o vorba o face pe lelea lu' Arsene sa joace. E mult mai mult de spus. Ceea ce simte el, fericirea lui, pe care o impartaseste...imi da sperante ca poti fi fericit si implinit si la 50 de ani.

La multi ani!

after the rain comes sun, after the rain comes rain again

dorinta dorintelor

A fost odata ca niciodata ziua mea. 21 in 21. Nu cred ca am sarbatorit vreodata mai mult timp ca anul acesta.
Am inceput marti cu mini petrecerea surpriza facuta de prieteni: tort, sampania si vin in camin , am continuat miercuri cu ziua mea, sarbatorita la birou, cu mult dulce si sfarsita cu o iesire in doi, film si plimbare. Apoi, joi, marea petrecere cu 19 invitati intr-o camera de 2, cu popcorn, pizza, vin si praji si muzica tare si deranjat vecini. Aaaa..si mima. Apoi, de vineri pana alaltaieri, cred ca au fost vreo 2,3 zile in care nu mi s-a spus la multi ani. In fine, am petrecut, am primit cadouri foarte dragute. Si da, pot sa zic ca a fost ziua mea frumoasa in camin.

De fapt sa revin la motivul acestui post. Nu ca sa ma laud ce frumos am sarbatorit ci sa am motiv sa vorbesc despre dorinta dorintelor. O veche superstitie spune ca nu e bine sa iti spui dorintele pentru ca nu se indeplinesc. Ei bine, ma risc. Dorinta mea e dorinta dorintelor. Intotdeauna cand suflu in lumanare, asta si pentru ca tot timpul sunt luata prin surprindere si prea emotionata ca sa gandesc spun repede cu fire de gand: imi doresc, imi doresc, imi doresc: SA FIU FERICITA. Ce inseamna asta, sincer, nici eu nu stiu.

Ideea de post mi-a venit saptamana asta mergand cu autobuzul, aproape singurele momente pe zi in care gandesc pentru mine si cu mine. Desi urasc autobuzele si ele pe mine, avem si zile de pact: Serile in care ma bucur de aglomeratie pentru ca imi ia mai mult timp sa ajung acasa. E o jumatate de ora/o ora pentru ganduri, pentru citit, pentru visat cu ochii deschisi. Recunosc ca se mai intampla sa fie si inchisi. Daca mai ai parte si de cate un stand up comedy sau o cearta devine si mai amuzant. Bun...revin.

In ultimul timp am devenit mai pragmatica si mai concentrata pe ce pot face sau ce trebuie sa fac, masurabil. Si atunci, m-am intrebat. Dorinta dorintelor mi s-a implinit? Sunt? Am? Voi? Nu e ca atunci cand iti doresti o masina, o ciocolata, o pereche de pantofi sau un parfum. It's not touchable. De exemplu, vine seara de Ajun a Ajunului de Anul Nou. Si ai o stare mai naspa, esti stresat ca nu ai idee cum va iesi de Revelion, ai mancat prea mult de Craciun, iti e frig si alte si alte probleme... si zici: ce viata nefericita. Poate nu zici dar sigur te simti ne fericit. Si atunci, daca ai avea un calendar mare pe care sa-ti notezi in fiecare zi fericirea. Cum ar fi? Oare asa pot masura fericirea? :))