Daca pot sa citez pe cineva dintr-un film, as zice ca astazi my Valentine este abso.fuckin'.lutely el-->.asta pentru ca...
Introducere: Ieseam eu frumos din camin si ma indreptam, tarziu ca de obicei, spre statia de autobuz. grozavesti- foisor, via rosetti.
Intriga: Un caine alb, murdarici asa...cu ochii rosii apare pe poteca zgrumturoasa si ma latra cu multa daruire.
Desfasurarea actiunii: De fapt ma inconjoara cu ura, se apropie din ce in ce mai mult si tot ce il tine departe e punga de hartie cu echipamentul de dans. Cred ca am scos niste fraze de genul: 'Pleaca', 'Vezi-ti de treaba ta', 'Lasa-ma in pace'. Ce sa ma astept de la el?... cand nici oamenii nu asculta in momente din astea de furie?
Punctul culminant: Eram singura, fricoasa, ma vedeam deja muscata de un caine. Cand...din spate aud un alt latrat. Perfect, nu vedeam nici o sansa de a scapa...In 5 secunde a aparut in peisaj el, un cutu ca cel din poza, probabil mai uratel si mai neingrijit, daca nu si cu putina foame in stomac...
Sfarsit: el latra de fapt la fratele lui de specie ca sa ma lase in pace. Nu era impozant nici ca rasa comunitara, nici ca statura, nici ca statut... dar a fost acolo si i-a spus: 'Pleaca si las-o in pace!'
p.s. Multumesc.
